ÎNĂLȚAREA // ASCENSION

 Cum ?  ar fi să ajungi până la cer  ??

Oh, eu știu UN ÎNGER aici pe Pământ... Îi dedic poezia de la sfârșit.

          The photo shows the raising of the Christmas tree in the Great Square (Piața Mare) in Sibiu.

(iar in drum spre casa am intalnit o fosta eleva din APOLDU de SUS, Denisa GAGEA)

And now, the poem, from Ramona BUMBAC

Am să te cresc

Am să te cresc când cerul se-ncovoaie

Să te ating cu-a norilor păcat

Vreau să te joc în zilele cu ploaie

Când soarele de nori s-a spânzurat

Vreau să te scald ascuns sub o umbrelă

Să gust dulceața ta pe-un curcubeu

Și să-ți pictez iubirea-n acuarelă.

S-o pot topi la tine-n decolteu

Să simt că ard, cum arde focu-n sobă,

În versurile sfinte m-am pierdut

Când tocul meu cotroboie prin tolbă.

Mă simt stingher, cerându-ți un sărut

Un diamant, ce taie nebunește

În zâmbetul șăgalnic ispitit

Cuvântul meu de dor ce îndulcește

Nectarul tău, ce-n noapte-am absorbit

Când-amândoi sub candelabrul nopții

Ne împărțim păcatul înc-un ceas

Am să te-aștept mereu în fața porții

Să îți aud pe-aleie primul pas

< >